joi, 31 mai 2012

Pyroflam®tastic + Bucatar real,- + Shepherd's Pie = ZEN

Comfort food
Zeeeeennnnnnnnn! Aceasta este senzatia pe care ti-o ofera gatitul cu vasul Pyroflam. Nu mint cu nimic. Ce poate fi mai placut decat sa stai la un pahar de vin, sa citesti o carte buna, iar din bucatarie sa razbata mirosul copilariei, al verii si al visului, toate intr-un melanj de bucurie radiind din oala care fierbe domol pe aragaz? Va spun sincer ca nu exagerez cu nimic. Pyroflam si Bucatar real,- m-au cadorisit, in urma concursului la care am participat cu aceasta reteta, cu un vas minunat, care a devenit sef la mine in bucatarie, abrogandu-ma pe mine din aceasta pozitie, dar fara urma de regret din partea mea. 
Un vas minunat, din vitroceramica, rezistent la temperaturi de pana la 450 de grade Celsius, care ofera o garantie de 25 de ani. Unde mai pui ca are si un capac de sticla transparenta, actionand astfel ca un vas sub presiune, in care mancarea se face imediat, dar are si un gust mai deosebit. Colac peste pupaza, este si tare frumos, de un alb imaculat, care ramane la fel, oricat intrebuintezi vasul. Eu am facut-o deja. L-am pus la incercare ca sa vad daca este chiar asa grozav cum spuneau producatorii. Cu liniuta, de la capat, o sa va spun de ce am constat eu ca vasul Pyroflam e Pyroflamtastic:
- am fiert in el o tocanita, o crema si reteta de fata (faceam si mai multe, dar nu are o saptamana de cand a sosit :D) si este la fel de alb ca la inceput, focul nu a lasat nici o urma pe fundul vasului, asa ca, daca nu aveti aragazuri sofisticate, nu va faceti griji, vasul isi va face treaba perfect.
- am copt in el o paine, o placinta si reteta de fata (va urma pe blog, fiecare aventura cu Pyroflam) si totul a iesit delicios, nimic nu s-a prins de vas, iar culoarea preparatelor, puteti vedea si voi, mi-a upgradat pixelii aparatului foto, care, din pacate, este un simplu aparat de buzunar. 
- foarte important: se spala foarte usor. Il lasati in chiuveta cu apa 20 de minute, iar apoi, cu un burete il curatati usor si este ca nou. 
Stati alaturi de mine si, in continuare, o sa aflati si voi cum puteti intra in posesia unei astfel de minunatii

Ca sa vedeti de ce Pyroflam este atat de Zen, o sa va prezint reteta mea pentru o masa cu adevarat delicioasa, care se face aproape singura. Spun aproape, pentru ca de invartitul ingredientelor, de scos gustul din mancare, de culoare si de aroma, se va ocupa vasul, iar de tocat ingredientele, ne ocupam noi. 

Shepherd's Pie

Pentru aceasta "placinta a ciobanului", reteta eminamente englezeasca (spun englezii, dar eu fac pariu ca si ciobanii nostri au incropit o asemenea mancare, fara sa stie ca ar putea fi acuzati de plagiat de omologii britanici), este, pentru noi, o mancare din categoria "comfort food". Adica, acea mancare ce iti trezeste amintiri din copilarie, chiar daca ingredientele difera putin, acea mancare ce naste amintiri care, pentru copiii nostri, vor deveni, la randul lor, parfum de copilarie. Preparatul se compune din doua parti: tocana si pireul de cartofi. 

  • 500 gr carne tocata (eu am folosit un amestec de vita si porc, dar se poate utiliza orice)
  • O ceapa mare
  • Un morcov
  • Doi ardei grasi
  • Cinci linguri de mazare
  • 250 gr ciuperci
  • 150 gr rosii tocate sau pasta de brosii
  • 100 ml vin rosu
  • Sare, Piper
  • O crenguta de rozmarin
  • Trei catei de usturoi tocati marunt
  • Doua linguri de ulei de masline
  • O cana de supa de pui sau apa
Se pune uleiul la incins, dupa care se adauga carnea tocata, ceapa taiata marunt, morcovul dat pe razatoare, ardeiul taiat in bucatele, mazarea, ciupercile intregi, usturoiul cateva fire de rozmarin tocate si cantitatea de apa sau supa. Lasati sa fiarba in vasul Pyroflam  cu capac pentru aproximativ 35 de minute, timp in care puteti medita, in stil Zen, chiar si la nemurirea sufletului. Cand aroma incepe sa devina imposibil de ignorat, dati o fuga la aragaz, adaugati vinul si lasati 5 minute sa se evapore, dupa care asezonati cu sare si piper si lasati tocanita sa se odihneasca. 


  • Cartofi albi - 600 gr
  • O ceasca de smantana
  • O ceasca de lapte
  • Unt
  • Doua galbenusuri
  • Patrunjel tocat
  • Sare, Piper
  • Parmezan ras - doua linguri
  • Cascaval afumat ras -patru linguri
Cartofii taiati cubulete se fierb in apa cu sare, dupa care, asemeni pireului obisnuit, se bat bine, pana se transforma intr-o compozitie pufoasa, cu smantana, laptele si untul. Se adauga parmezanul ras, cele doua galbenusuri si patrunjelul tocat. Se asezoneaza dupa gust si se pune cu lingura pese tocana. Pentru tusa final de gust si culoare, se presara cascavalul afumat si se da la cuptor, fara capac, de aceasta data, pentru 30 de minute, la foc mediu.

Cumintel, cu sortulet si manusi de bucatarie, am lasat my better half sa scoata minunatia din cuptor si sa o aseze frumos pe masa, ca, deh, e vedeta familiei. Aceasta procedura se face cu mare atentie, mai ales daca printre picioarele voastre danseaza copilul pufos (Max) al familiei, cu nasul adulmecand la placinta ciobanului. 
Luati prima imbucatura si va spuneti ca ati ajuns in paradis. Infulecati cu veselie, in timp ce fotograful de serviciu mai da cateva ture in jurul vasului, ca sa prinda cel mai bun unghi. Stati apoi cu burta umflata si frecati-va cu mainile a dezmat culinar, asemeni unui Buddha satisfacut. Asta da, Zen!
  • Acum sunt sigura ca vreti si voi. Si o sa va spun si cum il puteti avea. Mergeti in real,- Hypermarket din orasul vostru, acumulati 10 puncte bonus si puteti cumpara vasele Pyroflam cu 50% reducere. Eu am facut o vizita la mine in oras (Timisoara) si deja am strans cateva puncte ca sa imi pot cumpara vasul de gatit cu aburi. Daca totusi nu am reusit eu sa va conving, simpaticul maestru bucatar Horia Varlan sigur o va face, caci garanteaza pentru performanta acestor produse. Mai multe detalii, gasiti aici.
BON APPETIT!

vineri, 18 mai 2012

Teaser

Lemon sunshine 
Ain't no sunshine de cateva zile in Timisoara, insa astazi parca a indraznit soarele sa zambeasca putin in coltul gurii, ca sa ne trezeasca din nou la viata. Si se mai spune ceva, ca atunci cand englezii nu vor sa spuna ceva sau, pur si simplu, nu au ce sa spuna, vorbesc despre vreme. Mie o limonada cu multa lamaie si portocala, apa minerala sau (oooo, daaaa) sifon, pentru cei care au de unde procura, mi se pare un fel de raza de soare, care deschide sezonul celor mai gustoase fructe si legume, celor mai frumoase si intense zile si nopti. 
Asadar, declaram sesiunea de veselie cu raze de soare deschisa!
Have fun!

luni, 14 mai 2012

The chicken invaders

Pui cacciatore 
O reteta clasica si primul meu concurs culinar. Cam la asta s-ar rezuma acest post, daca nu ar fi vorba aici si de niste vase frumoase si speciale, pe care le ravnesc din suflet. Acesta este si motivul pentru care am ales aceasta reteta de pui. Vasele Pyroflam sunt versatile, deci perfecte pentru puiul cacciatore, care se pregateste, in prima faza pe aragaz, iar in etapa finala se rumeneste in cuptor. Vedeti "arsura" aceea delicioasa de pe vasul meu de yena, producatorii promit ca nu va mai fi nevoie sa ne rupem mainile frecand vasele ca sa le scoatem la lumina, intrucat Pyroflam mai are o supercalitate: nu se pateaza!
Dar, gata! Ca nu vreau sa sune ca o reclama din aceea imbecila la Dry Cooker. Ca sa va convingeti, eu zic sa incercati si voi, pentru ca hypermarketul Real are o oferta speciala, cu un discount de 50%. Eu am mai achizitionat de aici, in urma cu ceva timp, strangand puncte, un wok special, care, pot spune fara pic de exagerare, ca e cel mai folosit vas de gatit din bucataria mea. 
Acum, sa trecem la treaba! :D 
  • 5 linguri de ulei de masline
  • 3 cepe medii
  • 3 morcovi
  • 2 ardei grasi 
  • 5-6 catei de usturoi
  • 4 pulpe de pui (eu am folosit doua pulpe intregi si doua aripi)
  • un ardei iute 
  • 150 gr de masline (eu am folosit verzi)
  • 250 ml vin rosu (va sfatuiesc sa folositi demisec sau demidulce)
  • 400 gr rosii proaspete
  • 5-6 frunzulite de salvie
  • o ramurica de rozmarin
  • cateva fire de patrunjel
  • sare, piper
1. Uleiul se incinge intr-o cratita incapatoare, in care adaugam pulpele de pui si le prajim cinci minute, la foc mediu spre mic, dupa care adaugam ceapa tocata, morcovul taiat rondele si ardeiul gras cubulete. 

2. Asezonam cu sare si piper si adaugam ardeiul iute tocat (cu seminte, pentru o aroma intensa si fara seminte, pentru un gust mai estompat), usturoiul maruntit, frunzele de salvie, maslinele si le imbatam cu vinul rosu bogat si el in arome. Lasam sa fiarba, pana ce un sfert din lichid s-a evaporat.

3. Este timpul acum pentru rosii sa intre in scena, dupa ce au fost curatate de pielita si taiate in cubulete. Le adaugam la tocanita, lasam sa fiarba 3 minute si luam vasul de pe foc. 

4. Golim partea lichida a preparatului intr-un vas pentru cuptor, adaugam crenguta de rozmarin (intreaga, pentru a o putea indeparta din mancare) pulpele de pui si dam la cuptor pentru 25-30 de minute, la penultima treapta a cuptorului, pana se rumeneste mancarea si sosul devine cremos Se asezoneaza cu patrunjel tocat.
Se poate servi cu o painica proaspata, crocanta si delicioasa, noi asa am facut, dar merge, la fel de bine si cu piure de cartofi sau orez. Un pahar de vin rosu, cu personalitate, se potriveste foarte bine. Cred ca acest "chicken cacciatore" este un fel de "boeuf bourguignon" al italienilor, deci o nebunie de arome, creata din ingrediente simple, de sezon, cu multa pasiune si un ingredient minunat: vinul. Nu ar fi rea, nu-i asa?!, o traducere aproximativa in romana, gen "pui betiv". 
Bon appetit!

miercuri, 9 mai 2012

Make cookies, not war!

Peanut butter chocolate chip cookies
Ce e misto la cookies astea? Pe langa faptul ca au un gust fain de unt de arahide si sunt ciocolatoase, sunt usor umede la mijloc, spre deosebire de fursecurile plain, fara personalitate. Si mai e misto si faptul ca tin cam trei saptamani intr-o cutie, sau si mai mult la frigider. Misto este si faptul ca puteti congela compozitia si o puteti folosi cand doriti. Ati inteles voi ideea. Cam totul e misto la aceste peanut butter chocolate chip cookies. 
Ingrediente
- o jumatate de pachet de unt
- 3 linguri de unt de arahide
- un ou
- 6 linguri de zahar brun (puteti pune si mai mult, doar gustati compozitia)
- o ciocolata amaruie, taiata in bucatele
- o lingurita de praf de copt
- o jumatate de lingurita de bicarbonat
- 7 linguri de faina
- vanilie (daca vreti aroma, eu nu am folosit, pentru a nu estompa aroma de arahide)
Se amesteca bine untul, untul de arahide cu zaharul si cu oul, iar apoi se adauga faina amestecata cu praful de copt si bicarbonatul, iar, la final, bucatelele de ciocolata, ca sa ramana cat mai intregi. Cu un scoop de inghetata sau o lingura se asaza in tava, pe hartie de copt si se coc 20 de minute la foc mediu. 








Eu ii tin intr-o cutie de lemn si stau acolo chiar si trei saptamani, asta daca nu ii terminam la nici 10 minute dupa ce i-am scos din cuptor, deoarece calzi sunt the extreme yumminess. 
Data viitoare cand mergem la iarba verde, cu prieteni frumosi si dragi, cutiuta de peanut butter chocolate chip cookies (puteti spune asta repede? :D) va fi main eventul. That's a promise. 
TAG: Adi, Diana, Dulce de Max, Moi si Ma' Lov. 
Bon appetit!

duminică, 6 mai 2012

"Home, sweet home" si "a wishlist"

Juicy spareribs + Broccoli gratin = LOVE

Uite asa arata o masa de relaxare la mine acasa. Niste costite spoite bine o marinada de sos de soia, worcester sos, eros  pista (adicatelea pasta de ardei iute) si putina zeama de lamaie (de la Jamie Oliver citire, cum ar veni nici un fel de mancare fara un strop de lamaie), care se lasa la frigider sa fie bine patrunse de maiestrele ingrediente cel putin o ora. Hai, ca merge si 30 de minute, daca te grabesti. Pana la urma, stii cum e. La tine in bucatarie faci cum vrei, asa ca daca ai timp le poti lasa si de seara in marinada, iar, daca nu, le poti arunca si asa direct in tava acoperita cu folie de aluminiu, in care mai arunci si cativa catei de usturoi cu coaja cu tot, pentru primele 30 de minute. Cand sunt patrunse, se pot perpeli in voie si fara folia de aluminiu, pana prind culoare si o crusta crocanta si picanta, de iti ia gura foc. Esti la tine acasa, la tine in bucatarie tu esti sef/sefa, deci, hai, unge-le cu o lingura de miere daca le preferi dulci, mai lasa-le zece minute la cuptor si serveste-le fierbinti cu un sos tzatziki.

Daca esti flamand tare, sau doar pofticios rau, sau pur si simplu pentru ca asa vrei tu, mai arunci cateva buchetele de broccoli in apa si le lasi sa dea un clocot, le scurgi bine de apa si le arunci in vasele ramekin (sau intr-o tava) unse cu unt, si le innobilezi cu un amestec de ou, cascaval sau emmentaler sau mozzarella, chiar si branza, daca nu ai altceva prin frigider, si le dai la cuptor pentru 20 de minute. 

  • Acum sa va spun ce bine e sa fii din nou acasa. Acasa, la mine pe blog, acolo unde mancarea are gustul cel mai bun, unde poti sa spoiesti peretii cu compozitie de muffins, sa lasi vasele nespalate pe a doua zi, sa-ti lingi degetele de placere dupa ce ai mancat cele mai bune costite ever, sa dai difuzoarele la maxim (ei, nici chiar asa, dar mi-ar placea sa cred ca intr-o buna zi se va intampla si asta), unde poti sa razi, sa plangi, sa te lamentezi sau de unde sa fugi o buna perioada de timp, dar nu fara ca vecinii sa observe si sa se intrebe daca ai lasat la cineva cheia, in caz ca plezneste vreo teava. 
  • Si acum intervine wishlistul. As vrea si eu o casa mai mare si mai frumoasa, cu o fatada mai de Doamne ajuta, unde sa pot da muzica la maxim, sa respir aer curat dimineata pe veranda. Merge si fara piscina. Deci, daca sunt donatori, sa apeleze la mine! Casuta mea virtuala, bucataria mea virtuala, ar avea si ea nevoie de renovari. In primul rand, nu mi-ar strica un aparat foto mai bun, un layout mai misto, niste alea-alea de gatit mai profi. Ma multumesc si cu ce am, deocamdata. Nu ar strica, insa, sa fie pe aici vreun binevoitor sa ma ajute si pe mine cu designul interior si exterior al casutei mele :D.
    Aaaaa... si imi pare rau ca am lipsit atat de acasa. M-am intors si sper sa stau cat mai mult pe aici, iar pe voi va invit sa fiti musafiri permanenti. Suna deja a mesaj de gospodina agasanta, asa ca ma retrag.
    BON APPETIT!

sâmbătă, 1 octombrie 2011

Summer lovin' happened so fast

Vinete umplute
Acum iubesc cel mai mult vara. Cand e pe sfarsite, iar vantul adie molcom  printre frunzele ingalbenite ale copacilor. Acest tip de vara resemnata imi place. Nu soarele arzator de august si aerul irespirabil. Nu culorile parca decolorate de razele prea puternice, nu trotuarele si strazile pline de praf, la capatul carora te asteapta Fata Morgana. Vara - inceput de toamna ma face sa ma simt copil din nou. Primii fiori ai scolii, prima despartire de casa parinteasca, un nou si nou inceput. De ce toate lucrurile importante se intampla oare toamna?
Acum toate parca sunt mai bune. Parca incep din nou sa respir, sa-mi recapat suflul, sa vad lumea in culori, sa simt parfumul naturii si sa ma imbat cu fericirea de a fi. Un pic cam mult lirism pentru niste vinete umplute, asa-i? Cred atunci ca ar fi cazul sa ma opresc si sa trec la lucruri mai prozaice, cum ar fi reteta, care, de fapt nu este chiar o reteta, ci mai mult o idee pentru un pranz gustos de vara resemnata - inceput de toamna. 
Aveti nevoie de vinete (eu am folosit si alte legume: dovlecel, ardei gras) pe care sa le umpleti cu un amestec din carne tocata si orez calit cu ceapa, inabusit pana iti umple aroma din bucatarie, asezonate cu condimentele preferate. Vinetele nu trebuie decojite, tocmai asta e farmecul. Adaugati in tava putina supa sau zeama de legume si dati la cuptor pentru circa 45 de minute.
Cand totul este gata, gratinati cu cascaval si mai lasati in cuptorul oprit 5 minute. Asta e tot. Va doresc o vara resemnata - inceput de toamna minunat!

duminică, 11 septembrie 2011

French croissant si alte arogante

Croissant cu spuma de mascarpone

si cu un sos acrisor de fructe de padure. Asa am incununat o seara frumoasa petrecuta alaturi de prietenii nostri Diana si Adi si pot sa spun cu mana pe inima ca acest desert este nu numai delicios, ci si foarte simplu de facut. Asta pentru ca asa cum v-ati putut da deja seama este „pe jumatate facut in casa”, cum spune o emisiune culinara. Bine, bine, daca tot vreti sa-mi gasiti nod in papura, recunosc: pe un sfert facut in casa. Dar ce conteaza cand la sfarsit iti culegi meritele cu zambetul pe buze, iar egoul tau de bucatar amator creste odata cu centimetrii din talie, semn ca iti place sa gatesti, dar (vai, vai!) adori sa mananci.  Acest desert a aparut ca urmare a unei idei abandonate de tiramisu, cu care vroiam sa-mi suprind musafirii. Cand am vazut croissantele proaspete, m-am gandit ca ar fi placut sa ma surprind si pe mine, asa ca a aparut urmatoarea poveste.
Spuma de mascarpone
250 gr mascarpone
1 ou
Zahar (eu am pus cam 3 linguri rase la galbenus si 4 la albus)
Sosul de fructe
200 gr fructe de padure (puteti inlocui si cu sos de ciocolata)
Zahar (4 linguri)
Si, vedetele absolute, croissantele bufante cu unt.
 Pentru spuma de mascarpone amestecam galbenusul cu zaharul, adaugam mascarpone, iar albusul batut bat cu zaharul il punem la sfarsit, mixand usor ca sa nu isi piarda din volum. Dati compozitia la frigider si pregatiti sosul, incalzind fructele pe foc mic cu zaharul, pana acesta se topeste. Pe croissante am mai pus putin unt si le-am incalzit doua minute la cuptor, le-am cadorisit cu spuma de mascarpone si sosul de fructe. Putin zahar pudra pentru acel finish touch  si da, da, da, experienta asta se va repeta. 
Probably not as soon as you might think, pentru ca de cateva zile incerc sa renunt la orgiile culinare cu care m-am obisnuit si sa mananc a little more light and healthy, ca sa ma mai scap de kilogramele in exces. Iar excesul, sa ma credeti pe cuvant, e exagerat de exagerat. Desertul a fost inlocuit cu exercitiile cardio la sala, dar... trebuie sa marturisesc: doua-trei patratele de ciocolata neagra pe zi sunt pacatul la care nu cred ca voi renunta.